totul despre univers

...<<<o anumita fericire ne umple cand privim , iar ceea ce vedem pare atat de viu egal si atat de fara alta noima..
... un cumuls enorm , ametitor si polimorf , cu o teribila putere de expansiune incremenita in forma lui pentru o lunga clipa aceeasi , dar , intr=o parte , in locul fierberii obisnuite , o suprafata larga si lina , putin convexa si de o netezime fina , nuantata , aproape ca o oglinda nobila , verde = fumurie , sub care insa se simtea aceeasi putere launtrica si acelasi elan al acestui fel de nori , si intre forta exploziva subiacenta si pacea acelei campii neasteptate domnea un echilibru fericit...fiind facuti din vie carne simtitoare si fiind marunti si ingraditi in multe feluri ne este tare bine pe pamant, unde mai toate sunt facute pe masura noastra . dar si mai bine ne simtim in desfatarea micii noastre lumi cand se intampla sa aflam ce se intampla in crudul , monstruosul univers ..eden este intreg pamantul , ce e dincolo de el e iad ..caci cerul , cu chipul lui ceresc de mai presus de nasteri si pieiri , este o infinita sfera de infernale nasteri si pieiri , o spaima de care ne feresc simturi prea slabe , relativa noastra lipire de pamant si mare incapacitate de a traduce in limbajul gingasiei noastre alcatuiri lucrurile netraite si de netrait ce se petrec acolo ..in linistea aceea [ doar aparenta , caci universul este plin de o arcana rumoare de raze si de unde si de violente intamplari ] au loc , in stele , in galaxii evenimente mult mai mult decat dezastruoase : explozii si implozii , dezintegrari si fisiuni , cutremuratoare , eruptii , conflagratii , fluxuri si incremeniri , transferuri de materie , simbioze stelare , condensari , aglutinari si acretiuni , coliziuni , expansiuni , ejectari de plasma astrala , compuneri , descompuneri , recompuneri , dezagreari , pulsatii si magnetice furtuni , vartejuri , vanturi stelare , efecte de maree care smulg stelele din galaxii , o colcaire fara istov de prefaceri ..in materia plasmara de gaze si pulverulente incoltesc stele , a caror tinerete trece , al caror echilibru dainuie numai o vreme , ele intrand apoi in starile tarzii , sfarsind prin explozii care le risipesc , ca nebuloase , in spatiul interstelar [ dand hrana , imbogatita cu substanta prefacerilor din ele , unor viitoare generatii ] , lasand in urma samburi morti , hidoase ramasite de materie degenerata : stele batrane din roiurile globulare , pulsari , stele neutronice , nuclee de nebuloase planetare , pitice albe , gauri negre [ sinistre stari finale de epuizare si de colaps ,ale unor stele foarte mari ,prabusiri in sine ale materiei precipitate catre un punct launtric si mastuitor , cu densitati si gravitati ce=i prin preajm si tin lumina prizoniera cu puteri nemasurate ] . si apoi , oricat de mandre=ar fi legile care le guverneaza , insesi rotirile acestea a fiecarui astru in jurul lui si=al altuia si=al tuturor , tot mai departe , ierarhic si comulativ , aproape toate in acelasi sens . par o manie , o obsesie atotcuprinzatoare a materiei , un joc mecanic fara satiu si tarm . iar toate cele pomenite sau aproape toate nu ne=ar fi asa straine , nu ne=ar speria prea tare , dar scara lor de spatiu si timp e fara noima , nu are vreun raport nemijlocit cu ce putem gandi cu=adevarat si nici cu ce este atavic in capacitatea noastra de reprezentare , sunt de un ordin incomensurabil cu natura noastra : mase maligne , desfasurari de energie , geruri si arsite si straluciri care ne=arunca vertiginos in nefiinta , distante monstruoase care afecteaza timpul , care fac ca obiectele ce ni se infatiseaza cu aerul inocent al prezentei sa fie doar perversa nalucire remanenta a unor trecuturi fabuloase , mult mai vechi decat istoria soarelui nostru , astfel ca ne aflam cazuti in cursa unor false coprezente , intr-un timp hibrid in care se sapa zanatice prapastii sle amintirii si vietuiesc nelinistitoare si excesive entitati , unele asezate inspre himericile margini , cum sunt quasarii , cele mai indepartate , mai luminoase si mai puternice alcatuiri ale lumii , legate de istoria ei primodiala , cand poate altfel arata si se gaseau in ea izvoare de putere neinchipuit mai mari...>>>

minunat.este textul in care am patruns cu multa curiozitate,iar la final,cand am reusit sa trec peste ultimele cuvinte,am descoperit universul...acest text stintific,dar in acelasi timp ca o oglina a unui suflet care a reusit sa traverseze aceasta inchisoare pe care altii o numesc pamant si sa imbratiseze cu aripile sala intregul univers...nu universul seamana cu noi,ci noi cu el..noi am fost facuti dupa imaginea lui reala,necunoscuta inca noua,pamanteniilor...stelele sunt impulsuri de energii si caldura,entitati nemuritoare-pentru ca explozia lor este un pas inainte,caci asta le ajuta sa se nasca inca o data,sa straluceasca pentru o perioada indelungata mult mai puternic...reactiile chimice sunt foarte importante pentru tot ceea ce exista aici,in universwul acre ne inconjoara...e important si pentru noi...universul e un spectacol de viata si de moarte....si in acelasi timp pot spune ca e un loc etern,unde moartea este o gluma...nu stiu ce vorbesc,parca am descoperit o parte necunoscuta a sufletului meu.cred ca este partea care are legatura cu corpurile astrale din acest univers..nu pot uita tot ce am cunoscut inainte de a pasi aici,pe pamant..dar nici nu pot vorbi,deoarece pamantul este lumea necunoscuta..unde se afla iubirea?de ce a plecat?nu stiu ce sa mai fac..privesc universul nedescoperit inca si raman nemiscat...as vrea sa descriu,as vrea sa vorbesc despre acest univers minunat,misterios...cum pot oare ajunge in locul iubirii sacre?cum pot atinge eternitatea?universul este o reactie chimica intre suflete,visuri,fapte...mai citesc inca o data tot ce am scris-nu prea imi place,nu e prea reusit..dar sunt atras de textul tau atat de misterios,care mi-a aprins aceea dorinta de cunoastere a marilor legi ale acestui univers...