dragostea,..

dragostea este un vis imposibil ...
tin minte si acum,prima intalnre..era la un joc de carti,unde,fara sa stiu,imi mizam propriul destin...dragostea era in joc..dar nici nu-mi trecea prin gand in acele momente..credeam ca era doar un simplu joc..bineinteles..cateva priviri,cateva replici..si a fost de ajuns..apoi,in fiecare zi,veneam la ea..petreceam minute bune in incercarea de a lega cateva parerei..am devenit amici,insa,ceva din mine,doar mult mai mult..o iubeam,dar la inceput nu mi-am dat seama..pana intr-o zi,lcand ,visand pentru o fractiune de wsecunda,am reusit sa-i marturisesc ca o iubesc,..ea,insa,nu simtea acel;asi lucru..de atunci,infernul si-a deschis portile..singurul lucru care ma tinea in viata era gandul ca intr-o zi voi reusi sa o imbratisez..am incercat,dar mereu am dat gres..pentru,ca ,in loc sa-i daruiesc iubire,in loc sa o iubesc cu adevarat,am cerut,insistent,dragostea ei.o iubeam,dar nu imi era de ajuns..ma gandeam zi si noapte cum pot fi eu langa ea,doream sa ma schimb...m-am gandit apoi la un cadou pentru iubirea mea..speram ca ma ajuta..am avut multe idei,dar nici-una nu s-a infaptuit..de fiecare data,nu reuseam sa cumpar cadoul dorit..pana intr-o zi,cand am cules o floare...si totusi,si astazi imi amintesc glasul acelei fapturi,acele flori nemuritoare..era simbolul iubirii..i l-am daruit,cu inima tremuranda...stiam,ca din acel moment,o puteam iubi,fara sa ii cer nimic in schimb..stiam,ca din acel moment o iubeam cu adevarat..spre surprinderea mea,l-a primit..dar,nu asta conteaza..am uitat tot cea fost,dar si ce a urmat..stiuu,insa,.,.ca o iubesc in tacere..ii daruiesc in fiecare secunda,fara stirea ei,sentimente profunde de iubire.si scriind despre aceste amintiri,tremur..tastez gresit..dar iubirea depaseste limitele limbii si a granitelor impuse de oameni..iubirea e un mit,dar e si realitate..chiar daca oamenii au invatat ce e ura,eu nu cunosc..chiar daca dezamagirea,tristetea,le sunt atta de cunoscute,pentru mine,nu au inteles..cuosc doar iubirea.stiu ca intr-o secunda,,intregul univers se poate schimba..poate la inceput am fost egoist,poate ca nu am iubit-o la inceput,poate ca era doar o ''obsesie''..dar stiu,mca,dintr-un anume moment,am realizat ca o iubeam cu adevarat..vremurile s-au schimbat.greselile ,chiar daca au ramas,sunt doarn niste amintiri..sufletul iubeste,.sufletul traieste..forta iubirii mi-a invadat inima..chiar daca in aceste momente,ma aflu departe de ea,datorita faptului ca o iubesc sunt fericit..poate nu va afla niciodata faptul ca am iubit-o cu adevarat,dar stiu ca dragostea mea o protejeaza.stiu,ca iubirea mea ii va aduce zambete..chiar daca,ea iubeste pe altcineva..eu tot o iubesc...chiar daca stiu ca nu va reusinciodata sa ma iubeasca,sau sa ma considere un simplu prieten,eu tot o voi iubi..caci,iubind fara conditiim,o iubesc cu adevarat..

despre dragostea..din toate clipele|!
recunosc,am iubit 2 persoane in viata mea,si le iubesc in continuare.nu ma intrebati pe cine mai mult,caci cum poti masura infinitul?dar nu despre asta doresc sa vb acum..cei care ma cunosc,stiu ca eu sunt acela care a incercat sa scrie despre dragoste,sa ii dea o definitie plauzibila..povesti nemuritoare..iata,toate astea s-au sfaramat in acest comentariu..dar nu ,nici asta nu e important acum..poate nu vei citi sau crede ce scriu,dar ce conteaza?nu,e ceva mai important..de fiecare data,atunci cand nu reuseam sa cuceresc fiinta iubita,ma gandeam ce e de facut!zi si noapte,clipa de clipa..n variante,nici-o solutie..sa faci cutare,e bine,nu e bine.desi toate ideile erau asezate intr-o ordine neasteptata,stiam ca nu erau geniale.vream sa o cuceresc intr-un mod inedit..ma gandeam ca daca doi oameni procedeaza la fel,ea il poate alege pe celalat..eram optimist,nu gluma..dar,am omis un detaliu esential,pe care azi,ajuns poate dincolo de portile propriei suferinte,sau trecand prin lacasul infernului,prin flacarile care ucid orice gand,iata-ma in fata ultimului pas.va fi,totul sau nu va fi nimic..nu stiu daca cineva isi inchipuie prin ce moment important pot trece.poate este totusi mai bine ca nu stie nimeni,sunt lucruri pe care nici zei nu trebuie sa le cunoasca..paradoxal,trebuie sa cuceresc pe cineva care m-a cucerit,pentru ca numai asa,iubirea ne poate lega..dar iata ce am descoperit,si fii atent/atenta...
nu trebuie niciodata sa faci ceva anume pentru a cuceri o persoana,nu trebuie sa te gandesti ore in sir cum sa vorbesti cu ea,ce subiecte sa abordezi..nu trebuie sa te gandesti cu ce te imbraci penru a strani in ea interesul pentru tine.nu trebuie sa scrii pentru ea,nu trebuie sa canti sau sa pictezi pentru ea..trebuie sa-ti dedici doar viata pentru ea..trebuie,si asta e foarte important,sa o iubesti cu adevarat..singurul dar de care are nevoie e iubirea ta.nu trebuie sa ii ceri nimic altceva..chiar daca te ignora,chiar daca rade,nu inceta sa o iubesti..nu inceta sa ii daruiesti iubirea din tine..indiferent de reactia ei..caci,daca intr-o zi,va simti ca te iubeste,chiar daca nu la fel de puternic cum o iubesti tu,va veni la tine..si precum copiul care ii daruieste parintelui o floare,precum floarea care infloreste in semn de multumire adus soarelui,ea iti va darui o zi in plus din viata..veii realiza atunci ca traiesti cu adevarat..chiar dac a iubirea nu este acea bautura a zeilor,chiar daca este ceva la fel de simplu,precum amncatul,respiratul,sau somnul,vei constata ca are ceva,mspecial,care prin simplitatea pe care o stapaneste te tine in viata..
chiar daca,acest moment se va intampla peste ani,sau chiar in ultima ta clipa din viata,vei fi fericit..iar daca,se va intampla,ca inima ei sa apartina unui alt om,nu trebuie nici atunci sa fi trist..ai iubit-o,iar prin aceasta metafora a vieti,ai reusit sa descoperi stralucirea,frumusetea din ea..si,in fata acestor raze care izvorau din ochii ei,ai reusit sa fi fericit...caci,cine mai era ca tine?cine descoperise aceste frumustei,daca nu chiar tu?si,desi in tine nu era nici-o alta forta care sa te ajute,desi te simteai lovit de soarta,fara puteri,glasul ei venea de fiecare data c o alinare..
mai pe intelesul tuturor:iubeste,daruieste,iubeste..
eu,ma duc langa fereastra giulietei..chiar daca spune ca nu are niciu-un sens,,sau ca e imposibilm,cuvinte din astea sunt peste tot,dar nici-unul nu imi va potoli iubirea..