M

numele ei este M.....o poveste,nimic mai mult,nimic mai putin..

intr-o zi am intalnit,fara sa intalnesc,un necunoscut..i-am citit gandurile,fara a i le auzi..nu i-am vazut chipul,dar vorbeam cu inima ei..poate nu spunea adevarul,sau poate ca nu intelegeam eu cum trebuie acel adevar al ei.am aflat,sau asa mi s-a parut,ca este indragostita de mine...i-am dat o sansa..eu,nu puteam sa iubesc un necunoscut,dar nu am vrut sa-i ranesc inima..

dar timpul a trecut,destinul nu poate fi schimbat.semnele care exista iti arata faptul ca unele lucruri nu se pot realiza..este mai bine sa incetezi o actiune la capatul careia,daca vei continua,vor fi numai lacrimi.este mai bine asa,necunoscut din viata mea.e mai bine asa,te rog sa ma crezi.

Stiai de la inceput D-ule M ca ibeam.Iubeam intr-un mod cu totul exceptional...,Te-am avertizat ca nu te iubeam pe tine!

Dar tu mi-ai oferit posibilitatea de exprimare,caci cavalerul meu nu are fata.Este o persoana imaginara.L-am indragit insa atit de tare precum Catalina pe Luceafar...O dragoste irealizabila pe tarimuri omenesti.
Si totusi ,tu mi-ai oferit cu inocenta ta,momente incredibile,caci ai fost una din bucatelele de oglinda sparta in care am putut sa-mi privesc fata.
Ai fost minunat D-ule M ,si-ti multmesc.Te invit sa ne amintim ...de aceste sentimente frumoase.
Restul ....e fictiune.

Somn fierbinte...


Iubire si lumina

Luminita