cand scriu cu inima...

o selectie de comentarii pe hi5...sunt cutremuratoare...

dragostea este un vis imposibil ...
tin minte si acum,prima intalnre..era la un joc de carti,unde,fara sa stiu,imi mizam propriul destin...dragostea era in joc..dar nici nu-mi trecea prin gand in acele momente..credeam ca era doar un simplu joc..bineinteles..cateva priviri,cateva replici..si a fost de ajuns..apoi,in fiecare zi,veneam la ea..petreceam minute bune in incercarea de a lega cateva parerei..am devenit amici,insa,ceva din mine,doar mult mai mult..o iubeam,dar la inceput nu mi-am dat seama..pana intr-o zi,lcand ,visand pentru o fractiune de wsecunda,am reusit sa-i marturisesc ca o iubesc,..ea,insa,nu simtea acel;asi lucru..de atunci,infernul si-a deschis portile..singurul lucru care ma tinea in viata era gandul ca intr-o zi voi reusi sa o imbratisez..am incercat,dar mereu am dat gres..pentru,ca ,in loc sa-i daruiesc iubire,in loc sa o iubesc cu adevarat,am cerut,insistent,dragostea ei.o iubeam,dar nu imi era de ajuns..ma gandeam zi si noapte cum pot fi eu langa ea,doream sa ma schimb...m-am gandit apoi la un cadou pentru iubirea mea..speram ca ma ajuta..am avut multe idei,dar nici-una nu s-a infaptuit..de fiecare data,nu reuseam sa cumpar cadoul dorit..pana intr-o zi,cand am cules o floare...si totusi,si astazi imi amintesc glasul acelei fapturi,acele flori nemuritoare..era simbolul iubirii..i l-am daruit,cu inima tremuranda...stiam,ca din acel moment,o puteam iubi,fara sa ii cer nimic in schimb..stiam,ca din acel moment o iubeam cu adevarat..spre surprinderea mea,l-a primit..dar,nu asta conteaza..am uitat tot cea fost,dar si ce a urmat..stiuu,insa,.,.ca o iubesc in tacere..ii daruiesc in fiecare secunda,fara stirea ei,sentimente profunde de iubire.si scriind despre aceste amintiri,tremur..tastez gresit..dar iubirea depaseste limitele limbii si a granitelor impuse de oameni..iubirea e un mit,dar e si realitate..chiar daca oamenii au invatat ce e ura,eu nu cunosc..chiar daca dezamagirea,tristetea,le sunt atta de cunoscute,pentru mine,nu au inteles..cuosc doar iubirea.stiu ca intr-o secunda,,intregul univers se poate schimba..poate la inceput am fost egoist,poate ca nu am iubit-o la inceput,poate ca era doar o ''obsesie''..dar stiu,mca,dintr-un anume moment,am realizat ca o iubeam cu adevarat..vremurile s-au schimbat.greselile ,chiar daca au ramas,sunt doarn niste amintiri..sufletul iubeste,.sufletul traieste..forta iubirii mi-a invadat inima..chiar daca in aceste momente,ma aflu departe de ea,datorita faptului ca o iubesc sunt fericit..poate nu va afla niciodata faptul ca am iubit-o cu adevarat,dar stiu ca dragostea mea o protejeaza.stiu,ca iubirea mea ii va aduce zambete..chiar daca,ea iubeste pe altcineva..eu tot o iubesc...chiar daca stiu ca nu va reusinciodata sa ma iubeasca,sau sa ma considere un simplu prieten,eu tot o voi iubi..caci,iubind fara conditiim,o iubesc cu adevarat..
ce parere ai.focoasa si pacostea...sau sisi-isis..sau cie stie..o poveste ramasa nescrisa..apropo..frumos zambet,..si ce freza tare !!!

aici am fost nervos:
penbtru o clipa,omul se considera zeul absoult,.crede ca poate stii absolut totul,dar nu isi da seama ca tot ce vede este iluzie.imafgineazati,mninuant calator,cum ar arata lumea,daca tu nu ai fi?opiniile tale unde-ar mai fi?
te crezi cel care citeste omul:stresant...etc..dar lasa persoana careia ii era destinat mesajul sa decida.daca eu doream sa discut cu ea,daca acel mesaj era doar pentru ea,de ce ai venit si ai raspuns la o intrebare care nu-ti era adresata!crezi ca parerea ta conteaza mai mult pentru mine,decat a ei?
nu vreau libertatea mea,mi-o iau singur..nu am nevoie sa o primesc din partea celor din jur..dar ea are nevoie,credm,sper sa nu ma insel,de liberatate..macar pentru cateva clipe./
pentru mine,poate ceea ce-mi spui este doar o parere..dar pentru ea,poate semnifica mult mai mult.Nu iti pot explica acum totul,fiindca sunt lucruri pe care poate,nu trebuie sa le afli,sa le intelegi.daca nu stii totul despre mine,cum iti permiti sa vorbesti despre mine?cine esti pentru a avea acest drept?
stii ceva,poate si ea gandeste la fel,dar preferam ca raspunsul sa vina din partea ei.esti prietena ei,din cate stiu,dar nu este acesta un drept.Din cate stiu,in ceea ce priveste,relatia eu-ea,oricare ar fi,raspunsurile,intrebarile pot veni de la mine sau de la ea..spectatorii aplauda sau injura degeaba..ai sunt doar pentru a umple sala,caci oricum ei va dmereu o alta piesa.,.um poti stii ce simt,daca nu vorbesc pentru tine,daca ceea ce fac e doar pentru ea?cine esti.?stii,ca nici zeii,nici cel Atotcreator,nu intervine?vii aici.pentru ce?vrei sa ma indepartezii..of,vei reusi..da,caic ea va asculta de tine.va cred e ca stii advearul..dar te-ai gandit atunci cand te-ai rifdicat sa strigi contra mea,ca doream sa-i aduc fericire?te-ai ganit?nu te-ai gandit...stii ce,dese au fost momentele cand in fata unuio esec,credeam ca eu greseam.ca eu eram cel de vina.dar acxumk,spun,poate pentru prima data,pe proprie raspundere..ca nu eu am gresit.dar,decat sa sufere altii,mai bine trimiteti toata otrava la mine.eu stiu un procedeu sa o fac sa dispara..si astfel,toti par multumiti...
ma vei mai intalni.sau poate nu.nu iti pot schimbva gandurile,dar da-mi voie sa traiesc dupa propria gandire.,lasa-ma sa o caut,daca vreau sa o gasesc...

orice filolog,nu ar intelege nimic din ce am scris!pentru ca,aceste litere amestecate de-a valma,isi gasesc un inteles doar in propria inima..

prin cuvinte.,mi-a trceut pofta de a ucide..imi era foame.acum nu imi este..mananc totusi.de ciuuda ca nu mi-e foame


rugaciune
imparate cerest,care imi esti martor
la sentimentele ascunse din inima mea
fa ca in aceasta zi de sarbatoare
persoana la care tin atat de mult
sa fie fericita!
alunga-i gandul criminal de a ma ucide
si convinge-o sa ma ucide maine.
lasa-ma,macar pentru o clipa
sa fiu langa ea,asa cum mi-as dori
spune-i ca cel mai important este
sa-mi ierte greseala
ca o iubesc atat de mult!
prin lumina pe care tu ai creat-o
adui caldura in inima firava
si spunei noapte,printr-un vis
sa ma primeasca din nou pe langa ea.
mi-a vorbit atat de urat,cu ceva zile in urma
daqr eu am uitat,sau mai corect spus,iertat.
invat-o ca putem trai impreuna
ia pe pamant,si eu pe luna
adui aminte,de-o clipa mult uitata
in care amandoi parca vorbeam aceeasi limba.
si de-ai putea,marite zeu,
intoarce timpul inapoi
s-o vad zambind din nou ca altadata
si lasa-ma sa fiu al ei,macar pentru eternitate.
chiar de-am gresit,poate de nenumarate ori
privind in ochii ei atat de limpezi
primesc intreaga mantuirea.simt ca renasc,
chiar daca uneori mai mor..
atunci cand ea rasare
eu simt ca viata este din nou viata!
chiar de nu-s cel mai credincios,
chiar de nu sunt ace;la
care ti-a ascultat porunca
te rog,iubite zeu
vorbeste-i mandrei mele
si spunei ca sunt cadoul ei...
iar de vrei sa-mi pedepsesti greseala..
sa ma inveti ce nu e bine
eu recunosc,in clipa aceasta..
ca voi mai gresi,poate de mai multe ori
o voi rani,din nou,devine obicei..
dar de-mi aduci iubirea,ma poti vindeca..
dar sa lasam ca vremea,sa treaca in nestire,
caci azi e sarbatoare,dar cata amintire..
noi ce sarbatorim?ca ti-am batjocorit iubitul fiu?
de ce ne mai miram,ca viata ne este rastignita,
pe un intreg amar de suferinta,
cand fiul tau,cel mai iubit
a fost de noi,cel chinuit...
iata,gresim atat de des,
dar prin lumina ta,
ne indeplinesti,
din cand in cand..
dorinta interioara!

Hristos a inviat!si pentru ca fiul Domnului este iubire..da-ti-mi voie..mesaj pentru Isis:Iubirea a inviat!

aha....iti plac frezele in general?sau unele in Mod Special? ...Mai esti ASA de simbolic in exprimare ca nici CIA nu Te-Ar putea invinovati de indiscretie.ASA ca nu vad cine ti-Ar putea face vreodata vreun repros, dintre persoanele reale sau virtuale.Oricum nota 10 pentru munca depusa undercover.

o freza -pentru Domni, o coafura- pentru Doamne. Numai o mica corectura de Nuanta. Imi amintesc o situatie asemanatoare cu Build / grow SI politete/curtezie.Ah ce- mi plac jocurile cu cuvintele!

Dragostea este un vis imposibil ...



Țin minte şi acum,prima întâlnire.Era la un joc de cǎrți,unde,fǎrǎ sǎ ştiu,îmi mizam propriul destin.Dragostea era în joc.Dar nici nu-mi trecea prin gând în acele momente.Credeam cǎ era doar un simplu joc.Bineînțeles!Câteva priviri,câteva replici.Şi a fost de ajuns,apoi,în fiecare zi,veneam la ea.Petreceam minute bune în încercarea de a lega câteva pǎrerei.Am devenit amici,însǎ,ceva din mine,dorea mult mai mult.O iubeam,dar la început nu mi-am dat seama.Pânǎ într-o zi,când,visând pentru o fracțiune de secundǎ,am reuşit sǎ-i mǎrturisesc cǎ o iubesc.Ea,însǎ,nu simțea acelaşi lucru.

De atunci,infernul şi-a deschis porțile.Singurul lucru care mǎ ținea în viațǎ era gândul cǎ într-o zi voi reuşi sǎ o îmbrǎțişez…Am încercat,dar mereu am dat greş.Pentru,cǎ,în loc sǎ-i dǎruiesc iubire,în loc sǎ o iubesc cu adevǎrat,am cerut,insistent,dragostea ei.O iubeam,dar nu îmi era de ajuns.Mǎ gândeam zi şi noapte cum pot fi lângǎ ea,doream sǎ mǎ schimb..M-am gândit apoi la un cadou pentru iubirea mea.Speram sǎ mǎ ajute.Am avut multe idei,dar niciuna nu s-a înfǎptuit.De fiecare datǎ,nu reuşeam sǎ cumpǎr cadoul dorit.Pânǎ într-o zi,când am cules o floare..Şi totuşi,şi astǎzi îmi amintesc glasul acelei fǎpturi,acele flori nemuritoare..

Era simbolul iubirii.I l-am dǎruit,cu inima tremurândǎ.Ştiam,cǎ din acel moment,o puteam iubi,fǎrǎ sǎ îi cer nimic în schimb.Ştiam,cǎ din acel moment o iubeam cu adevǎrat.Spre surprinderea mea,l-a primit.Dar,nu asta conteazǎ.Am uitat tot cea fost,dar şi ce a urmat.Ştiu,însǎ,cǎ o iubesc în tǎcere.Îi dǎruiesc în fiecare secundǎ,fǎrǎ ştirea ei,sentimente profunde de iubire.Şi scriind despre aceste amintiri,tremur.Tastez greşit.Dar iubirea depǎşeşte limitele limbii şi a granițelor impuse de oameni.Iubirea e un mit,dar e şi realitate.Chiar dacǎ oamenii au învǎțat ce e ura,eu nu cunosc. Chiar dacǎ dezamǎgirea,tristețea,le sunt atât de cunoscute,pentru mine,nu au înțeles.

Poate la început am fost egoist,poate cǎ nu am iubit-o la început,poate cǎ era doar o ''obsesie''.Dar ştiu,cǎ,dintr-un anume moment,am realizat cǎ o iubeam cu adevǎrat.Vremurile s-au schimbat.Greşelile,chiar dacǎ au rǎmas,sunt doar nişte amintiri. Sufletul iubeşte,sufletul trǎieşte.Forța iubirii mi-a invadat inima.Chiar dacǎ în aceste momente mǎ aflu departe de ea,datoritǎ faptului cǎ o iubesc sunt fericit.Poate nu va afla niciodatǎ faptul ca am iubit-o cu adevarat,dar ştiu cǎ dragostea mea o protejeazǎ.Ştiu cǎ iubirea mea îi va aduce zâmbete.Chiar dacǎ ea iubeşte pe altcineva..Eu tot o iubesc..Chiar dacǎ ştiu cǎ nu va reuşi niciodatǎ sǎ mǎ iubeascǎ,sau sǎ mǎ considere un simplu prieten,eu tot o voi iubi.Cǎci,iubind fǎrǎ condiții,o iubesc cu adevǎrat..

E cel mai frumos fel in care poti iubi.Daca iubesti in acest fel tu insuti te umpli de dragoste.este adevarat ca nu am facut aceasta experienta decit o data in viata.La saisprezece ani.Acea iubire pura care nu a fost bazata pe o cerinta sau pe o asteptare din partea iubitului a fost defapt cel mai intensiv mod al meu de a iubi.Abia dupa multi ani de zile am mai iubit de doua ori parca si mai intensiv,...atunci cind au venit pe lume copiii mei.Si aceasta iubire s-a bazat numai pe un sentiment care s-a autoreprodus fara a cere ceva in schimb.m-a umplut de euforie si lumina.

Am inceput o a doua experienta dupa multi ani si trairi cu un personaj imaginar,pe care l-am iubit si-l voi iubi cu aceeasi devotiune fara sa am cu adevarat vreo tangenta fizica sau in alt fel..doar sufleteasca.Aici am descoperit ,sigur condusa de o forta supranaturala,de insasi iubirea SF.Iacob,spre noi tarimuri,de dragoste incomensurabila,de ceva care ma satisface intr-un mod cu totul nou.

Aceasta iubire m-a invitat sa traiesc mai multumita decit am fost pina acum cu un partener real...

ps.nu mai am timp,suflet suav ...dar poate in curind mai incerc oadata.

Mǎrturisire

VREAU sǎ iubesc.Am plecat în cǎutarea iubirii..Ştiu cǎ va fi greu,dar doar pentru asta mai trǎiesc.nu conteazǎ faptul cǎ-mi voi dǎrui,de bunǎ voie,sau silit de dorința inimii mele,unui suflet strǎin.Am strǎbǎtut întreaga lume,dar a fost în zadar.Iubirea mǎ ocolea.Fericirea era doar un vis,un vis imposibil..Dar,nu am renunțat.Cǎutam rǎsǎritul unui zâmbet de iubire..Nu ştiu cât a trecut,dar într-o zi,am gǎsit-o.Iubirea sub chip de femeie..Numele ei,nu l-am aflat vreodatǎ.De fiecare datǎ îmi zambea,şi apoi plângea..

Era frumoasǎ,dar nu pentru asta o iubeam.O iubeam fiindcǎ lângǎ ea,mǎ simțeam implinit.Simțeam cǎ trǎiesc cu adevǎrat.Pentru câteva momente totul a fost minunat.Eram predestinați unul pentru celǎlalt..Erai rǎsǎritul din viața mea.Însǎ,într-o zi,ai apus.Te-am sǎrutat şi apoi te-ai stins.Cu ultimele puteri, inainte de a adormi pentru totdeauna mi-ai spus cǎ mǎ iubeşti etern,cǎ voi fi dragstea ta pentru totdeauna..Mi-ai spus cǎ mǎ vei proteja din cer.

Am iubit o singurǎ ființǎ în aceastǎ viațǎ:Pe tine,îngerul meu care prematur a pǎrǎsit aceastǎ lume.Te iubesc în continuare.Aştept sǎ te întâlnesc într-o nouǎ existențǎ,poate atunci iubirea ne va acorda mai mult timp pentru a zââmbi.Dar,şi în clipa de fațǎ,când scriu aceste rânduri,mai simt pe buze sǎrutul tǎu.Zâmbetul tǎu e o amintire nemuritoare,iar acele clipe pe care le-am petrecut lângǎ tine sunt fericiri nemǎsurate..

Ți-am adus un trandafir,pe care îl voi aşeza lângǎ mormântul tǎu..Vin aici în fiecare zi.Îți vorbesc şi-ți spun cǎ te iubesc..



N-are rost sǎ detaliez aceste gânduri..V-aş îngrozi,şi nu vreau sǎ plângeți.Scriu pentru a dǎrui zâmbete,dar azi,am adus un omagiu inimii mele,care acum se aflǎ acolo sus,lângǎ soare,printre nori…